Portalul vraciilor și vrăjitoarelor din România şi din Europa - Vrăjitoare şi ghicitoare în sec. XXI.
Autentificare
Recomandate
CLIPA - cea mai veche revista românească din Statele Unite în circulaţie. Revistă independentă de informaţie socio-politică şi cultură editată săptămânal în SUA.
E-migrant.ro - Forumul romanilor din strainatate.


Vrăjitoare şi ghicitoare în sec. XXI.

Vrăjitoare şi ghicitoare în sec. XXI.

Să vă spun două pe care le ştiu de la bunica mea (Dumnezeu s-o odihneascp cp nu mai e printre noi).

Se trpgea dintr-un sat din Vâlcea, plin de „draci” cum obişnuia să spună un preot la babele ce făceau moşhmoane.

Un băiat frumos foc şi tinerel, vine acasă la mamă-sa cu o „fată” s-o ia de nevastă. „Fata” era cu vreo 20 de ani mai mare şi urâtă cu flăcări. Părinţii lui nici n-au vrut să audă şi băiatul a plecat în satul de unde se trăgea aleasa inimii lui. Peste vreo 5 ani vine băiatul acasă la mamă-sa că îi e soţia bolnavă grav, să vină să-l ajute că el nu ştie să îngrijească de ea şi mai avea şi treaba pe câmp cu recolta. Vine mamă-sa, cu toata ura ce-o purta pentru femeia aia, era totuşi băiatul ei. După câteva săptămâni, nevasta băiatului îl cheamă lângă patul ei şi îi spune:

Du-te la temelia casei şi sapă acolo. O să găseşti o oală cu nişte legături înăuntru. Ia-o, sparge oala iar legăturile fă un foc mare în curte şi arunca-le acolo să arda pân' ce nu mai rămâne nimic. Aşa a făcut baiatul. După ce au ars legăturile de n-a rămas decât cenuşa albă, întră în casă s-o întrebe pe mamă-sa de nevasta lui, cum se simte. Când intră o vede pe mama lui la căpătăiul unei femei de o vârsta cu mamă-sa, şi nevasta ioc.

Mama, unde e Maria (nu ştiu dacă o chema aşa, nu mai ţin minte)? – Păi aici este, a spus maică-sa. – Cine, femeia asta? Nu e ea nevasta mea, cum puteam eu să iau aşa o urâtă de nevastă. – Ba uite mamă, că ai putut, i-a zis mamă-sa plângând.

Maria a murit împăcată că nu a ţinut băiatul legat de ea şi în moarte, iar el s-a trezit ca după un somn, fără să creadă că a putut fi atât de orb.

Farmece cu ulcica se fac şi azi, precum şi farmece de legare a unui bărbat. Numai că noi suntem prea orbi sa le vedem.

Vrăjitoare şi ghicitoare în sec. XXI.

Cealaltă „poveste” nu este cu vrăjitoare, dar pe mine m-a impresionat mult. Era după război şi bărbaţii veneau acasă la familii. Numai Ion nu mai venea. Femeia lui zicea că Ion al ei nu e mort, că ştie ea. Ion apăruse pe lista dispăruţilor şi era ca şi mort. În fiecare an de sâmbăta morţilor, femeia îi făcea lui Ion parastas de pomenire cu mese întinse şi vase date de pomană. Dar în sinea ei ştia că Ion nu murise şi se ducea mereu la biserică şi se ruga la Sf. Anton să-i aduca bărbatul acasă.

După 6-7 ani în poartă apare un bărbat în cârje, numai cu un picior, îmbătrânit, dar care semana leit cu Ion al ei. El era, venise acasă.

Şi a început să-i povestească: rămăsese la o rusoaică focoasă (cu femeia asta avea un copil care avea un an când a plecat tatal-său la război, acum avea 10) care avusese grija de el şi s-a gândit să nu mai vină acasă. Rusoaica era bogată şi văduvă, era de casă şi gospodină. „Am zis că dacă n-oi mai veni o să mă creţi mort şi nu mă mai astepţi. Dar tu nimic. În ziua când îmi faceai pomeni eram sătul toata ziua şi simţeam gustul sarmalelor şi a cozonacului. Dar asta nu e nimic. De 3 ani mi se arată în vis un bătrân care mă îndeamnă să vin acasa. Du-te omule, îmi spune, că nevasta te aşteaptă şi copilul tău creşte şi nu-şi cunoaşte tatăl. Şi uite, într-o zi am plecat şi am venit acasă. Mă mai primeşti?”

Astea sunt poveştile pe care mi le-a zis bunică mea. Dacă or fi fost numai legende, numai ea ştia.

 


Vizitatori unici

Free counters!

Situri Roxo Inc. în România


Get listed in a premium web site directory for free where you can find more resources about Internet Web Directory List Directory