Portalul vraciilor și vrăjitoarelor din România şi din Europa - Superstiţiile Postului Mare şi a Paştelui
Autentificare
Recomandate
CLIPA - cea mai veche revista românească din Statele Unite în circulaţie. Revistă independentă de informaţie socio-politică şi cultură editată săptămânal în SUA.
E-migrant.ro - Forumul romanilor din strainatate.


Superstiţiile Postului Mare şi a Paştelui

Superstiţiile Postului Mare şi a Paştelui

De Postul Mare, cel al Sfintelor Paşti, denumit şi Paresimi (care vine de la latinescul „quadragesima”), se leagă multe obiceiuri, dar şi mai multe superstiţii. Se spune că ducând acasă ramuri de sălcie sfinţită în Duminica Intrării în Ierusalim (Duminica Floriilor) şi punându-le pe tocul uşii, ferim casa de duhuri rele.

În prima zi a Paresimilor, în „lunea curată” sau „luna păstorilor”, se făcea o masă mare cu mai multe familii şi se mânca doar „borş holtei” adica borş curat fără legume, pentru a se curăţa gura şi stomacul de mâncăruri „de frupt” sau „de dulce”. Tot în aceasta prima zi de luni din Post se coceau turte simple menite Măicii Domnului şi date ciobanilor pentru ca turmele de oi să fie ferite de rele, de lup sau urs. În această zi se îndoapă gâştele cu nuci (rămăşiţă a mulţumirii romanilor că gâştele au salvat Roma de invazia celţilor, ga-ga-ind în Capitoliu), iar câinii sunt prigoniţi pentru că au dormit şi n-au vestit musafirii nepoftiţi.

A 2-a zi de Post, era numită „marţea vaselor” sau „a trăznetelor”. În această zi nu se coase, nu se taie cu foarfeca, nu se potcovesc caii şi se evită folosirea obiectelor de metal, existând superstiţia că cei care calcă aceasta lege vor fi trazniţi de Sfântul Ilie sau se vor îmbolnăvi în tot timpul anului. În aceasta zi – marţea vaselor – se spune că gospodinele trebuie să cureţe toate vasele în care s-a gătit de frupt în timpul Caslegilor (perioada dintre posturi), altfel femeile vor fi blestemate şi postul nu va fi „primit”. În mod tradiţional, acum, în primele zile de Paresimi, începea ţesutul pânzei pentru straiele noi de Paşti.

Dar cea mai hazlie superstiţie, numita „spolocanie” constă în adunarea mai multor femei care se puneau pe băutură în prima zi de Post. Este lesne de înţeles că ele se turmentau, dar bărbaţii nu aveau voie să le certe, fiindcă se credea că altfel nu mai creşte cânepa. Astăzi, superstiţia s-a mai subţiat, căci cine mai face straie din cânepă? Dar este bine să nu uităm de unde vin unele apucături.

Mergând mai departe, cele mai importante zile ale Săptămânii Patimilor sunt Joia Mare şi Vinerea Seacă urmate de noaptea Învierii. Dacă în primele zile ale săptămânii se face curaţenia casei şi gospodariei, în Joia Mare, ziua Răstignirii, zisa şi Joia Neagră, superstiţia spune că nu e bine să dormi în această zi pentru ca vei fi leneş şi netrebnic tot anul. În unele zone ale ţării, în special la sate, torsul, ţesutul, spălatul rufelor, sunt de rău augur. Ele trebuie făcute până în Joia Mare, pentru că altfel, un personaj mitologic feminin – Joimăriţă – pedepseşte fetele şi femeile care fac astfel de treburi în acea zi.

Superstiţiile Postului Mare şi a Paştelui

În Joia Mare femeile pot „umple borşul”, despre care se spune că nu se strica tot anul. În aceeaşi zi se vopsesc ouale roşii.

O altă zi foarte importantă este Vinerea Mare, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră a Prohodului. În aceasta zi trebuie să se ţină post negru; nu se coase, nu se toarce, nu se face pâine pentru că superstiţia spune că cine face asta, va orbi. Dacă pui borş în Vinerea Mare, vine necuratul, se scaldă-n el şi ţi-l strică.

Nu e bine să se semene nimic în Vinerea Mare, pentru că tot ce pui în pământ în Vinerea Seacă, se usucă sau e fără rod. Lumânarea cu care s-a luat Lumina de la biserica în noaptea Învierii, trebuie să fie păstrată. Superstiţia spune că în tot timpul anului, ea poate fi aprinsă în caz de furtună, calamitate sau necaz mare. Este bună şi în caz de boală. În fine, se spune că nu e bine să dai de pomană ouă încondeiate că nu le primeşte Dumnezeu. Despre cei care ciocnesc ouăle de Paşte, se spune că se vor întâlni pe lumea cealaltă. Cel ce sparge oul are dreptul să-l ia; dacă celălalt refuză să i-l dea, acesta îl va mânca stricat pe lumea cealaltă.

Superstiţiile Postului Mare şi a Paştelui

În prima sâmbătă a Postului, se prâznuieşte Sfântul Toader. În aceasta zi nu se lucrează; se spune că cine munceşte acum va fi lovit de caii lui Sf. Toader. Loviturile puteau fi boli sau dureri de cap. Fetele mari nu ieşeau din casă în acea zi pentru că se credea ca aceşti cai se prefac în flăcai care le răpesc. Şi nu există decât un singur leac: fetele să fugă şi să întoarcă toate oalele din casă, cu gura-n jos! În sâmbăta de Sf. Toader, tot satul se spală pe cap înainte de ivirea zorilor, deci înainte de a-şi scoate Sf. Toader caii la păscut. Există superstiţia că vor avea motive de bucurie, căci acum:

Cresc cozile fetelor
Cât cozile iepelor,
Pletele flăcăilor,
Căt coamele cailor
”.

În Bucovina – şi numai acolo – fetele spală limba clopotului cu apă neîncepută şi tot cu ea se spală în dimineaţa de Paşte; astfel spune o superstiţie că vor fi frumoase tot anul şi curtate de flăcăi. Tot de Paşte, flăcăii îşi aleg un „stăroşte-crai”, care le judecă greşelile făcute de-a lungul anului. Cei vinovaţi sunt purtaţi în jurul bisericii şi bătuţi cu vergi.

În Călăraşi, oamenii aduc cocoşi la Înviere: cel al cărui cocoş cântă primul în această noapte, va fi norocos tot anul; apoi cocoşii sunt daţi de pomană nevoiaşilor, pentru pomenirea morţilor. Se spune că, dacă în ziua de Paşte, primul care-ţi trece pragul este un bărbat, tot anul îţi va merge bine. Un alt obicei este cel al spălatului cu apă neîncepută în care s-a pus un ou roşu pentru a fi mereu sănătos şi rumen în obraji, un fir de iarbă verde pentru belşug în gospodărie şi un bănuţ de argint pentru spor în casă.

În Transilvania este răspândit obiceiul „udatului”. Se sune, că fetele care nu au fost stropite, nu se curăţau de rele şi ca urmare nu aveau să fie fertile tot anul. Iniţial era făcut cu apă pentru trezirea-Înviere de Paşte; mai apoi el s-a transformat în udatul cu parfum şi se practică în zona respectivă în special de tineri.

Şi cel mai important: sfinţirea coşului pascal va aduce belşug, sănătate şi o inimă plină de dragoste.



Vizitatori unici

Free counters!

Situri Roxo Inc. în România


Get listed in a premium web site directory for free where you can find more resources about Internet Web Directory List Directory